Pe măsură ce veștile despre pandemia cu COVID-19 au început să se răspândească, iar oamenii s-au trezit asaltați de informații, panica a pus stăpânire. Acest lucru i-a îndemnat pe mulți să recurgă la automedicație, în scop preventiv în cele mai multe cazuri. O astfel de reacție este de înțeles la nivel uman, așa că farmaciștii au contribuit și ei la o bună informare a pacienților, încercând să suplinească accesul îngreunat la servicii medicale, pentru a-i ajuta să rămână calmi și să nu-și asume riscuri.
Dana Șerban, farmacist șef al Farmaciei Sisești povestește cum s-au simțit primele luni ale pandemiei „la cald” în farmacie, care au fost primele reacții ale oamenilor în fața COVID-19, dar și cum ne protejăm în continuare.
În perioada stării de urgență, farmaciile au rămas deschise pentru a acoperi necesitățile pacienților – de la soluții dezinfectante și echipamente de protecție, până la asigurarea tratamentului bolnavilor cronic și altor probleme de sănătate. Totuși, în acest context cu totul neobișnuit, ne-am confruntat și cu o serie de provocări, printre care creșteri de prețuri fără precedent și stocuri epuizate pentru anumite produse.
Imediat după declararea stării de urgență, oamenii s-au panicat și au început să își facă stocuri de medicamente. În primele zile, cererea a fost foarte mare pentru vitamina C, paracetamol, vitamina D, mănuși, dezinfectanți, măști, antiinflamatoare, antitusive și diferite combinații pentru dureri în gât. Paracetamolul a fost un caz aparte – cei mai mulți pacienți au dorit să îl aibă în casă, depășindu-ne cu mult așteptările. A fost o perioadă cu foarte multe informații și, mai ales cu foarte multe informații contradictorii, în care oamenii „se agățau” de orice. Dacă în supermarketuri, primele care s-au golit au fost rafturile de făină, drojdie și alte produse considerate de bază, în farmacii, cele enumerate mai sus au fost cele mai cerute produse.
Fake news despre COVID-19 s-au simțit și în farmacie
De asemenea, mulți pacienți ne-au solicitat atunci o listă de medicamente care a circulat în mediul online cum că ar fi folosită de medicii de la Spitalul MAI pentru întărirarea imunității și protejarea față de infecția cu noul coronavirus – un fake news, dar mulți doreau doar produsele de pe acea listă și nimic altceva. Tratamentul pentru infecția cu noul coronavirus a suscitat și el un mare interes în rândul pacienților. Ne-am confruntat cu o cerere foarte mare și pentru medicamentele folosite în spitale pentru tratarea COVID-19. Oamenii au aflat de ele din presă și au dorit să le aibă în casă, preventiv, doar că acestea nu se pot elibera fără prescripție și oricum au fost distribuite doar către spitale. Totuși, această direcționare către spitale a afectat tratamentul multor pacienți cu boli cronice autoimune, cum ar fi lupus eritematos sistemic și poliartrită reumatoidă, pentru că ei nu au mai avut de unde să și-l procure. Am întâmpinat și întâmpinăm în continuare probleme la achiziționarea multor medicamente pentru boli cronice.
Desigur, au fost la mare căutare și dezinfectanții, mănușile, măștile. În martie, când cererea pentru dezinfectanți a fost foarte mare, iar stocurile – aproape epuizate, am luat decizia să îi preparăm noi în receptură, după formula Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a veni în ajutorul pacienților. Cu atât mai mult cu cât pe Internet circulau atunci o mulțime de mituri despre soluțiile pe care ți le poți pregăti acasă, cu oțet, spirt etc.
Tot în acea perioadă, a crescut și numărul antibioticelor prescrise de medici și s-a înregistrat o creștere și în rândul pacienților cu boli cronice, aceștia primind rețete pe 3 luni, pentru a evita deplasarea la medicul de familie. Mulți dintre ei, fiind vârstnici, au avut nevoie de ajutorul rudelor, nepoților, copiilor, pentru că au primit rețetele în format digital. După aproximativ o lună de la declararea stării de urgență, cererea pentru medicamente a început să scadă, majoritatea oamenilor făcându-și stocuri.
Leacurile miraculoase nu există
Totuși, criza COVID-19 ne-a arătat că limita dintre prevenție și riscurile automedicației este una foarte fină. Presa internațională a relatat tot mai multe cazuri de persoane care și-au pierdut viața după ce au luat tratamente „după ureche” pentru infecția cu SARS-CoV-2, în speță fosfat de clorochină. Cu toate incertitudinile care planează încă în jurul acestei afecțiuni, este de înțeles că oamenii încearcă să găsească metode pentru a preveni sau chiar trata virusul. Totuși, auto-medicația nu este cea mai bună soluție, iar un leac miraculos (încă) nu există.
O altă situație a fost legată de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, suspectate că ar putea agrava simptomele respiratorii la pacienții cu COVID-19. Orice tratament trebuie judecat în context, așa că ele trebuie administrate doar la recomandarea medicului. Apariția unor alergii severe, „mascarea” diagnosticului și agravarea bolii sunt doar o parte dintre riscurile auto-medicației.
Atenție, și vitamina D în exces poate fi toxică! Vitamina D a câștigat mult în popularitate, după ce în spațiul public au apărut informații că medicii care tratează pacienți cu COVID-19 au observat că cei cu deficit de vitamina D fac forme mai grave sau au un risc mai mare de deces.
Riscurile automedicației
În primele luni ale pandemiei, oamenii au avut mai greu acces la serviciile medicale, din mai multe motive: fie policlinicile au fost închise, fie accesul era foarte mult îngreunat de cazurile de coronavirus, în cazul celor care au rămas deschise. De asemenea, medicii de familie au fost disponibili doar telefonic, ceea ce a făcut foarte dificilă desfășurarea actelor medicale.
Din aceste motive, mulți oameni au încercat să apeleze la automedicație – fie cu medicamente pe care le aveau în casă de la alte afecțiuni din trecut, ce prezentau simptome asemănătoare, fie veneau în farmacie și solicitau medicamente pentru care aveau nevoie de prescripție medicală.
Atenție însă, dacă avem simptome asemănătoare altor afecțiuni cu care ne-am mai confruntat, nu înseamnă automat că avem de-a face cu aceeași problemă, motiv pentru care automedicația poate fi foarte periculoasă atunci când este folosită pentru afecțiuni ce necesită un consult de specialitate. În toate aceste cazuri i-am îndrumat pe pacienți să ia legătura cu medicul de familie (cel care are cunoștință de întregul istoric medical al pacientului), chiar și telefonic, pentru a primi sfaturile potrivite problemei lor.
Riscurile automedicației sunt numeroase și nu trebuie subestimate. Voi enumera o parte dintre acestea, pentru ca oamenii să înțeleagă de ce, ori de câte ori se confruntă cu o problemă de sănătate ce depășește o simplă răceală sezonieră sau o ușoară durere de cap, trebuie să ia legătura cu medicul lor de familie:
- riscul unei diagnosticări incorecte;
- alegerea unei terapii incorecte (nu mereu medicamentul care ne-a ajutat în trecut ne poate ajuta și acum sau nu mereu medicamentul care a fost bun pentru problemele vecinului este bun și pentru problemele mele, chiar dacă simptomele sunt asemănătoare);
- riscul apariției unor reacții adverse grave (inclusiv o reacție alergică, ce poate culmina cu șoc anafilactic);
- incapacitatea de a observa interacțiunile medicamentoase ce pot apărea sau interacțiunile dintre medicamentele administrate și alimente (interacțiuni medicament-medicament: tetraciclina și ciprofloxacina asociate cu antiacide – săruri de calciu, magneziu, aluminiu – duc la o eficiență scăzută a antibioticelor; statine hipocolesterolemiante (atorvastatina, simvastatina) asociate cu claritrmocina, tetraciclina sau fluconazol duc la un risc crescut de rabdomioliză; interacțiuni medicament-alimente: tetraciclinele asociate cu lactate duc la o scădere a eficienței antibioticelor (ionii de calciu din lactate inactivează tetraciclinele); cefalosporinele (cefuroxima, ceftriaxona, cefazolină, cefamandol etc) asociate cu alcool dau efect de tip disulfiram (durere intensă de cap, dificultate respiratorie, greață, vărsături, tuse etc);
- administrarea incorectă a medicamentelor (doza și momentele de administrare. O situație aparte o reprezintă terapiile medicamentoase ce nu pot fi întrerupte sub nicio formă – de exemplu, antiepilepticele nu trebuie întrerupte, deoarece acest lucru duce la apariția unor reacții adverse foarte grave – convulsii, status epilepticus; dacă dintr-un motiv sau altul pacientul nu mai are acces la medicamentele necesare, nu trebuie să întrerupă medicația, ci să contacteze imediat medicul neurolog);
- riscul apariției abuzului sau dependenței medicamentoase.
Da, medicamentele pot fi periculoase, dacă nu sunt folosite corect. Măsurarea eficienței unui medicament se face întotdeauna prin raportul beneficiu/risc, iar beneficiul este prezent doar atunci când medicamentul este folosit în afecțiunea corespunzătoare. În caz contrar, singurul efect care apare este cel al riscului, care duce întotdeauna la reacții adverse nedorite, potențial fatale
Cum ne protejăm de infecția cu noul coronavirus
Pentru că pericolul COVID-19 nu a trecut, este bine să ținem cont de o serie de recomandări, pe cât de simple, pe atât de utile:
- Achiziționați cu moderație produsele de care aveți nevoie, pentru că farmaciile vor rămâne deschise;
- Nu vă faceți stocuri de medicamente și verificați întotdeauna, înainte de administrare, data de expirare a produselor din „trusa de acasă”;
- Respectați măsurile de protecție – purtați masca în spațiile publice închise, spălați-vă pe mâini ori de câte ori vă puneți și vă dați jos masca, după ce atingeți suprafețe cu risc, păstrați o distanță fizică rezonabilă în spațiile cu aglomerări de persoane;
- Cereți sfatul medicului sau farmacistului, în cazul în care vă confruntați cu o problemă de sănătate;
- Luați pauze binemeritate de la știrile despre pandemie, încercați să vă ocupați timpul cu lucrurile care vă fac plăcere și să vă creați noi rutine, adaptate noului context. Meditația și sportul sunt metode excelente pentru menținerea sănătății fizice, dar mai ales mentale în această perioadă.